Clusterele, noul motor al stabilității economice în lume

Practicieni ai clusterelor din 18 țări și din România s-au reunit la Cluj pentru a participa la evenimentul economic Transylvanian Clusters International Conference (TCIC 2018), organizat în 17 și 18 mai de Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord, iar concluziile după prima zi de conferință sunt că economia mondială depinde de dezvoltarea clusterelor.

S-au evidențiat trei criterii pe care clusterele le au de îndeplinit pentru a putea deveni noul motor al stabilității economice în lume: să aibă curajul de a-și depăși limitele, să stimuleze colaborarea la toate nivelele și să susțină manageri capabili să inspire schimbarea și să acționeze ca agenți ai inovației. Astăzi, în timpul întâlnirilor individuale pe care participanții le vor avea la sesiunea de brokeraj – matching – vor fi conturate dorințele de dezvoltare și de internaționalizare a clusterelor reprezentate la TCIC 2018 de experți veniți din Europa, Asia și Australia.

Cei 10 speakeri care au inaugurat conferința și au vorbit în cadrul sesiunii plenare au subliniat importanța, cât și poziția privilegiată pe care și-au creat-o clusterele de la Cluj, între care se numără și un cluster certificat drept „Cluster de Aur” la nivel european – Cluster Mobilier Transilvan. „Clujul are acel spirit al inovației, care declanșează dezvoltarea clusterelor în România”, a spus Daniel Coșnița, președintele CLUSTERO – Asociația Clusterelor din România. Acesta e menționat că organizarea, de 4 ani încoace, a Conferinței Internaționale a Clusterelor Transilvănene a dat un exemplu de bune practici care a stimulat și alte regiuni din țară să organizeze evenimente similare: la Galați, a fost organizată Conferința Națională a Clusterelor, iar la București s-a reușit organizarea unui eveniment pentru clusterele din Europa. Mediul de afaceri din zona noastră a fost descris nu doar ca un puzzle foarte interesant, ci un „puzzle semnificativ”, datorită legăturilor create prin clustere între agenți economici, industrii creative, administrație publică și mediul academic.

Prin însăși structura lor, închegată din oameni specializați, ambițioși, curioși și cu spirit antreprenorial, clusterele reușesc să fie structuri adaptabile, comunicative și foarte colaborative. Aceste carateristici le fac să fie fiabile pentru a gestiona proiecte relevante și cu impact. Tracy Scott-Rimington, care a zburat 25 de ore din Australia în Transilvania, pentru a reprezenta platforma internațională pentru clustere TCI Network, consideră că finanțările din partea administrațiilor publice locale, naționale și internaționale ar trebui să-și îndrepte atenția înspre clustere. „Politicile publice trebuie gândite pentru clustere, căci ele au capacitatea organizațională de a implementa proiecte, iar dacă nu cheltui bani pentru a investi în clustere, îi cheltui degeaba”, a spus Tracy Scott-Rimington, care are o experiență de 30 de ani lucrând în mod direct în și cu clustere australiene și știe toată gama de provocări pe care le întâlnesc acestea. „Majoritatea clusterelor australiene sunt autodidacte, au vizibilitate redusă și sunt neconectate între ele, mai cu seamă din cauza distanței fizice mari dintre orașe și regiuni. Însă în ultimii ani, prosperitatea Australiei și PIB-ul au fost în scădere așa că revin la modă clusterele, care pot contribui la creșterea economică a unor noi domenii”, a adăugat ea. Două exemple australiene de clustere de succes sunt FIAL – Food Innovation Australia Limited, care a lansat primul program național de finanțare pentru clustere, iar câștigătorii vor fi anunțați anul acesta în 6 iunie la evenimentul TCIOceania 2018 forum și Uluru Field of Lights, o inovație fascinantă în turism,  un domeniu mai puțin vizat de noi tehnologii, realizată în parteneriat cu industriile creative, pentru a transforma un câmp în atracție turistică, cu ajutorul instalațiilor de lumini multicolore.

„Clusterele sunt cele care pot deschide calea start-up-urilor spre a deveni afaceri la scară mare și pot fi motorul pentru modernizarea industrială a Europei”, consideră și Bianca Dragomir, cluster manager AVAESEN, premiată în 2016 cu titlul de Cluster Manager of the Year. Activ în domeniul energiilor regenerabile, AVAESEN a crescut foarte mult în ultimul an și include 275 de start-up-uri noi create în Valencia – Spania și în alte 12 regiuni din Uniunea Europeană. După ce în 2013, Spania a introdus o „taxă pe soare” care a doborât antreprenorii ce-și bazau activitatea pe panouri solare, succesul a venit datorită clusterului, prin care s-au inițiat afaceri în Japonia și Marea Britanie. „Problema rămâne piața internă a energiei regenerabile din Spania. Totuși, recent, autoritățile spaniole au permis unor IMM-uri care produc energie cu ajutorul morilor de vânt să folosească terenuri vaste, ce fuseseră anterior alocate unor corporații multinaționale, dar care nu au mai început să construiască nimic din cauza crizei economice”, a povestit Bianca Dragomir. Ea a mai adăugat că între antreprenorii incluși în clusterul AVAESEN sunt și inventatorii și producătorii unui model inovator de elice pentru turbine eoliene, care au crescut eficiența cu 30% și au scăzut costurile de mentenanță cu 40%.

Eoghan O’Neill, reprezentantul Comisiei Europene, a pus accentual pe oportunitatea pe care o are România, care va prelua președinția Comisiei Europene timp de șase luni, din ianuarie 2019. „Mi-ar plăcea să văd mai mulți români finanțați prin platforma europeană Horizon 2020. Însă eu sunt doar un birocrat, nu decid cine e finanțat.” O’Neill a subliniat că procesul de aplicare pentru finanțări în cadrul acestei platforme a fost simplificat: aplicarea constă într-un document de doar 10 pagini, nu zeci de pagini, și poate fi depus de o singură entitate legală. Universitățile pot aplica, de exemplu, pentru programe de cercetare, cu idei inovatoare, pe care vor să le testeze, fiindcă, la nivel european, cercetarea și inovația redevin priorități, iar Horizon 2020 este instrumentul financiar folosit de UE pentru a susține inovarea și a asigura competitivitatea Europei la nivel global.

TCIC 2018 este un eveniment co-organizat de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Comisia Europeană, ARIES Transilvania, Clustero.eu, sub patronajul Ministerului Economiei, cu sprijinul European Cluster Collaboration Platform, SBC – Small & medium Business Corporation, Open Bridge Consortium, Danube Transnational Programme, I.N.C.D.T.I.M., EO ClimLab Romania, ROCK, ESA, Zona Metropolitană Cluj, Tetarom, USAMV.